Drogurile...

Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă substanțe care provoacă toleranță și dependență. În limbaj uzual, acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale. Cu alte cuvinte, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosință se transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare.^[1]

Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din întreaga lume sunt:
- cofeina (din cafea, ceai, și alte surse de plante) – legală în toate părțile lumii, dar care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
- canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conține canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol (THC)) - ilegal în cele mai multe părți ale lumii și consumate de către membrii unor religii.
- etanol (denumit în mod obișnuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie în băuturi alcoolice, cum ar fi vinul și berea) - legal dar reglementat în cele mai multe părți ale lumii, și ilegal în multe țări musulmane, cum ar fi Libia, Sudan și Arabia Saudită, care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
- tutun (conține peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi și nicotină) legal, dar reglementat în cele mai multe părți ale lumii și care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
- opiacee și opioide – legal în general numai prin prescripție medicala, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includ hidrocodonă, oxicodonă, morfină, și altele; anumite opiacee sunt ilegale în unele țări, dar folosite în scopuri medicale în altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina).
- cocaina - un stimulent derivat din planta de coca în America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal în Peru și Bolivia. Cocaina este ilegală în cele mai multe părți ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina și novacaina, utilizate în medicină și stomatologie pentru anestezie locală.

Clasificare

Drogurile psihoactive se clasifică în felul următor
4. Cannabis sau cinepa indiana. Pudra. Fumata, mestecata, adaugata in produsele de patiserie, alte alimente, in bauturi. Efectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator. Dozele mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se termina cu somn. Nu provoaca dependenta fizica ci, la unele persoane firave, dependenta psihica. Scadere a activitatii, diminuarea atentiei si memoriei, tulburari de caracter (iritabilitate, instabilitate) si de dispozitie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Fiind cel mai ieftin este larg utilizat (ex. 75 –80% din consumatorii francezi).

Antipasihotice

1. LSD–ul. Numai LSD este sintetic (dietilamida acidului lizergic). Numai efectul LSD-ului dureaza citeva ore. Efecte placute sau neplacute, in functie de montajul mintal = expectanta consumatorului.
2. PCP (fenciclidina hidroclorica), cunoscuta sub numele de "praful ingerului" ("angel dust"). Se adauga ruperea contactului cu realitatea, agresivitatea (care poate persista citeva saptamini). In general se traverseaza fazele: violenta, comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile de comportament imprevizibil si cu insomnii si o rapida refacere in ultimele 4 zile. In timp, apar tulburari diferite.

Mod de funcționare

Fiecare drog acționează asupra unui neurotransmițător sau receptor la nivelul sinapselor din neuroni, această acțiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung:

Neurotransmițător/receptor	Clasificare	Exemple
Serotonină	Antagoniști ai receptorilor pentru serotonină	LSD, psilocibină, mescalină, DMT
	Inhibitori ai recaptării serotoninei (SSRIs)	fluoxetine, sertraline
	Substanțe care stimulează eliberarea de serotonină
GABA	Antagoniști ai receptorilor pentru GABA	etanol, barbiturice, diazepam, tujonă
	Inhibitori ai recapturării GABA	tiagabină
	Antagoniști selectivi ai receptorilor pentru GABA	muscimol, acid ibotenic
Receptori Opioid-ergici	Agoniști ai receptorilor pentru μ-opioid	morfină, heroină, oxicodonă
	Receptori pentru μ-opioid (agoniști inverși)	naloxonă, naltrexonă
	Agoniști ai receptorilor pentru κ-opioid	salvinorin A, butorphanol, nalbuphine
Dopamină	Inhibitori (blockers) ai transportorului de dopamină	cocaină
	Antagoniști ai receptorilor pentru dopamină	haloperidol, droperidol
Monoamin oxidază (MAO)	Inhibitori MAO (Monoamin oxidază (MAOIs)	phenelzine, iproniazid
	Molecule ce interacționeaza cu transportorul de MAO	amfetamine, metamfetamine
Receptor NMDA	Antagoniști ai receptorilor NMDA (N-Metil-d-aspartat)	ketamină, PCP, DXM
Norepinefrină	Inhibitori ai recaptării de norepinefrină	amoxapine, atomoxetine, mianserin
Cannabinoid receptor	Agoniști ai receptorilor cannabinoid-ergici	THC
Acetilcolină	Substanțe colinergice (agoniști ai acetilcolinei)	nicotină, piracetam
	Substanțe anticolinergice (antagoniști ai acetilcolinei)	scopolamină, dimenhydrinat, difenhidramină
Adenozină	Metilxantine (Antagoniști ai receptorilor pentru adenozină [2])	cafeină
Receptor AMPA	Antagoniști ai receptorilor AMPA (acid α-amino-3-hidroxi-5-metil-4-isoxazol propionic)	acid kinurenic, NBQX
Melanocortin receptor	Antagoniști ai receptorilor pentru melanocortină	bremelanotid